Un ghid esențial pentru întinerirea celulară

De-a lungul secolelor, nu a existat popor care să nu caute o modalitate de a încetini sau chiar inversa procesul de îmbătrânire. Scriitorii greci menționau încă din secolul al V-lea î.Hr. despre „fântâna tinereții” aflată pe meleagurile Macrobianilor, care conținea apă cu puteri magice. În India, chiar și după secole de vicisitudini, sistemul ayurvedic (unde rădăcina sanscrită „ayur” înseamnă „longevitate” sau „viață” iar „veda” înseamnă „știință”) bazat pe hrănirea adecvată și detoxifiecarea organismului a reușit să supraviețuiască. Mulți dintre voi cunoașteți probabil și povestea de succes a celebrului herbalist chinez Li Ching-Yuen care, conform unor mărturii istorice, s-a născut în anul 1736 și a murit 256 de ani mai târziu. Indiferent dacă credeți că povestea maestrului Li este un mit, o realitate sau un pic din ambele, trebuie să recunoaștem că există o parte din noi care gândește: „aș vrea să-i știu și eu secretul”.

Pe măsură ce îmbătrânim, apărarea naturală a organismului scade, radicalii liberi proliferează și ajung să distrugă celulele, sistemul nostru imunitar produce un număr tot mai mic de anticorpi, iar noi devenim tot mai predispuși la îmbolnăviri. Pentru a frâna eficient acest proces, trebuie să acționăm pe mai multe fronturi, să-i dăm organismului substanțe antioxidante, să ne protejăm țesuturile conjunctive, să favorizăm refacerea celulară și să diminuăm fenomenele inflamatorii și infecțioase. Anumite substanțe, ce pot fi luate ca suplimente alimentare, răspund la mulți dintre factorii de îmbătrânire, întăresc apărarea organismului și permit adăugarea de ani sănătoși vieții.

  1. Ginseng panax

Sursa foto – www.moodandmind.com

Ginsengul este originar din China, fiind cultivat pe scară largă și în alte țări asiatice, precum Coreea, Japonia sau Rusia. De mai bine de 2000 de ani, această plantă se bucură de o reputație deosebită, fiind extrem de prețuită și răspândită. Există câteva specii de ginseng care aparțin genului Panax (“panax” = lat. “medicament universal”) iar dintre cele mai des întâlnite menționăm ginsengul american (Panax quinquefolius) și ginsengul japonez (Panax japonicas). Ginsengul siberian (Eleutheroccocus senticosus) nu aparține genului Panax și nu conține substanțele active specifice acestuia. Pe baza tradiției medicinei orientale, ginsengul panax este un puternic adaptogen, crește pofta de viață, îmbunătățește performanțele mentale și cognitive, ajută în caz de ADHD, depresie, stres sau efort fizic intens și stimulează libidoul. De asemenea, este un puternic stimulent al sirtuinei, o clasa de enzime ce joacă un rol important în controlarea metabolismului celulelor, reglând procesul de îmbătrânire și de ardere a grăsimilor. Sirtuinele controlează viteza cu care îmbătrânim și durata vieții noastre, ceea ce înseamnă că acționează pe mai multe niveluri ca niște cronometre anti-îmbătrânire. Au fost supranumite „genele longevității”, motiv pentru care am considerat că trebuie să le menționăm de la bun început în articolul nostru despre cele mai eficiente suplimentele anti-îmbătrânire.

Un studiu efectuat în 2015 în cadrul departamentului de Medicină Orientală al Universității Kyung Hee, Korea, a demonstrat efectul ginsegului panax de inhibare a formării ridurilor și de menținere a nivelului de hidratare a pielii, atunci când a fost folosit în combinație cu extractul de păducel. În ultimii ani, observăm din ce în ce mai des integrarea ginsengului ca ingredient în produse anti-aging, fie că e vorba de seruri, creme hidratante sau măști faciale. Pe lângă întârzierea formării ridurilor, acest superaliment conferă elasticitate pielii, ajută la regenerarea celulelor prin conținutul de vitamine și minerale, la diminuarea cearcănelor și la prevenirea acneii (joacă rol de reglator hormonal).

  1. Gotu Kola

Sursa foto – www.allnaturalideas.com

Gotu kola (Brahmi, în sanscrită și Centella asiatica în latină) este o plantă erbacee, originară din Asia, venerată în medicina tradițională ayurvedică și chineză, fiind folosită de secole ca promotor al relaxării și al meditației. Se spune că, în urmă cu sute de ani, locuitorii din Sri Lanka au observat că frunzele de gotu kola fac parte din alimentația zilnică a elefanților. Astfel, au atribuit longevitatea speciei Elephantidae tocmai acestei plante denumite ulterior în mod popular și „fântâna tinereții”. Gotu kola are același efect de activare a sirtuinelor ca în cazul ginsengului panax, în special a enzimei SIRT1 (sirtuină 1), fapt ce determină scăderea cantităţii radicalilor liberi produşi de mitocondrii. Face parte din categoria de superalimente extrem de studiate, multe din proprietățile lui (precum favorizarea vindecării rănilor, acționând în sensul creșterii producției de colagen sau îmbunătățirea memoriei și a stării psihice generale) fiind validate de comunitatea științifică. S-a dovedit a fi un superaliment extrem de neuroprotectoar, prevenind neurotoxicitatea indusă de glutamatul de sodiu, o excito-toxină care ucide celulele creierului, cunoscută și sub denumirea de potenţiator de aromă, „sare chinezească” sau E621. Gotu kola conține un tip de triterpene (molecule organice complexe) cu efecte anti-cancer, stimulatoare puternice ale producției de colagen, cu sau fără prezența vitaminei C. Acești compuși remarcabili fac din gotu kola unul dintre cele mai eficiente suplimente anti-îmbătrânire. Poate fi folosit intern, sub formă de extract sau pudră, sau extern, ca ingredient în măști faciale.

  1. Matcha

Sursa foto – www.teaflowersgarden.com

Folosită în urmă cu peste 800 de ani de calugării budişti ca băutură dedicată meditaţiei, matcha este una dintre primele şi cele mai vechi varietăți de ceai verde din Japonia. Obținerea acestui tip de ceai verde pulverizat implică folosirea unor procedee specifice de cultivare și producție. Frunzele din care se obține pudra de matcha sunt ferite de razele de soare înainte de recoltare. Acest proces privează planta de fotosinteză, fapt ce contribuie la obținerea unor cantități mari de l-theanină și cafeină și la reținerea aminoacizilor puternic aromați care dau ceaiului un gust intens. Beneficiile frunzelor de matcha le depășesc pe cele ale altor ceaiuri verzi. Astfel, un pahar de matcha este echivalentul a 10 pahare de ceai verde simplu în ceea ce priveşte valoarea nutritivă și conține de 137 de ori mai mulți antioxidanți decât acesta.

Mathca este un alt supliment care activează sirtuina. Un alt punct forte al ceaiului verde de tip matcha este gama largă de antioxidanți numiți catechine, de 4 ori mai mulți decât în ceaiul verde obișnuit. Cel mai important dintre aceștia este EGCG-ul (galatul de epigalocatechină), o substanță care ajută la alungirea forțată a telomerilor (extensiile de la capătul cromozomilor – descoperirea secolului XXI, premiată cu Nobelul pentru Medicină) care au la rândul lor rolul de a proteja şi de a asigura integritatea ADN-ului. Studiile realizate în acest sens au demonstrat că scurtarea telomerilor determină apariția unui proces de îmbătrânire la nivelul celulelor. Astfel, dimensiunea acestor telomeri este direct proporțională cu tinerețea biologică și starea noastră de sănătate.

De asemenea, EGCG-ul protejează pielea de daunele induse de razele UVB și UVA prin inhibarea colagenazei, enzima care degradează colagenul. Nivelul de colagenază crește pe măsură ce îmbătrânim, ducând la subțierea pielii și apariția ridurilor. Printre numeroasele beneficii ale EGCG-ului mai menționăm stimularea creșterii părului, încetinirea acumulării de grăsime și stimularea lipolizei la nivelul adipocitelor. Mai pe românește, ceaiul verde accelerează metabolismul și ajută la descompunerea grăsimii din celulele adipoase, eliberând-o mai apoi în sânge unde devine disponibilă sub formă de energie.

Revenind la efectele anti-îmbătrânire, ceva cu adevărat impresionant este că anumiți compuși ai ceaiului verde furnizează mitocondriilor din celule un „combustibil” alternativ pentru a le ajuta să funcţioneze corespunzator. Mitocondriile sunt „motoarele de energie” ale celulelor organismului care descompun nutrienții ce vor fi folosiți pentru energie.

La nivel hormonal, compușii ceaiului verde scad cantitatea de dihidrotestosteron sau DHT, o formă de testosteron care crește cantitativ odată cu vârsta, atât la femei, cât și la bărbați. Acest DHT este responsabil pentru multe dintre semnele de îmbătrânire: subțierea părului sau calviția, problemele de prostată sau pilozitatea facială nedorită.

  1. Astragalus

Sursa foto – www.efloras.org

Cu o tulpină lemnoasă, frunze ovale și flori purpurii, astragalusul sau zăvăcusta este o plantă prea puţin cunoscută şi folosită la noi în țară, deşi în alte zone ale lumii este ridicată la rang de „plantă a nemuririi”. Uitat și mai apoi redescoperit, astragalusul a ajuns în atenția cercetătorilor prin capacitatea sa deosebită de a frâna îmbătrânirea celulară, protejând celulele împotriva radicalilor liberi și oxidării. Celebritatea astragalusului constă în faptul că este, alături de chlorella (Chlorella pyrenoidosa), este unul dintre cei mai puternici stimulatori de telomeraze, având efecte reîntineritoare. Extractul de astragalus, cu raport de extracție de 20:1 (conține de 20 de ori mai multe principii active decât simpla plantă) este un extraordinar stimulent imunitar, un protector al plămânilor și al căilor respiratorii, precum și al glandelor endocrine. Nu în ultimul rând, extractele concentrate de astragalus sunt printre cei mai activi agenți anti-cancer cunoscuți în lumea remediilor naturiste.

Sistemul imunitar scade odată cu vârsta, iar primele semne apar atunci când timusul, o glandă care se găsește în spatele sternului, începe să se atrofieze. De fapt, acest proces începe imediat după pubertate și se amplifică cu trecerea anilor, timusul pierzându-și treptat capacitatea de a lupta împotriva virusurilor, bacteriilor și celulelor canceroase. Astragalusul stimulează sistemul imunitar prin creșterea numărului de celule stem din timus, măduva osoasă și țesutul limfatic, încurajându-le totodată să se dezvolte în celule imune active.

Astragalusul activează, de asemenea, celulele Natural Killer și limfocitele T Killer, alte arme importante ale sistemului imunitar implicate în apărarea organismului împotriva agenţilor patogeni microbieni.

  1. Maqui

Sursa foto – www.naturalhealth365.com

Maqui berry (Aristotelia chilensis) este un fruct exotic, de culoare purpuriu închis care crește sălbatic în America de Sud. I se mai spune și căpșun chilian, fiind cunoscut indigenilor Mapuche din Chile și Argentina încă din cele mai vechi timpuri. În 1844, celebrul botanist francez Claude Gay menționa că nativii din Chile foloseau fructele de maqui pentru a prepara chicha, o băutură care conferea putere și rezistență neobișnuită războinicilor, asigurându-le longevitatea. Aceste boabe minuscule au început să capete reputație în ultimii ani datorită conținutului bogat în antioxidanți.

Dintre toate fructele de pădure cunoscute publicului larg sub denumirea de „berries”, maqui deține cel mai ridicat nivel ORAC  (oxigen radical absorbance capacity = capacitatea de absorbţie a radicalilor liberi ai oxigenului). 100 de grame de fructe proaspete de maqui dețin un scor ORAC de 27600 (în timp ce pudra de maqui are o valoare ORAC de 75000/100g), asta în condițiile în care o dietă obișnuită furnizează în jur de 1200 unități ORAC, cu aproape 2000 de unități mai puțin decât are organismul uman nevoie într-o zi. Ca să facem o comparație, fructele de acai au un scor ORAC de 15405, rodiile de 10500, afinele de 6520 iar căpșunele de 3541. Dacă tot am ajuns la valoarea ORAC, menționăm aici și alte superalimente care se află în top: pudra de triphala cu o valoare de 706250 unități ORAC, extractul de chaga cu 146700, pudra de baobab cu 140000, pudra de turmeric cu 127068 și pudra de acai cu 102700 unități.

Compușii antioxidanți găsiți în abundență în fructele de maqui sunt flavonoizii cunoscuți sub denumirea de antocianine și polifenoli. Dintre toți flavonoizii, antocianinele sunt cele care au cel mai puternic efect antioxidant. Culoarea roșie-violet-albăstruie este semnalul că alimentul respectiv conține antocianine. Printre beneficiile lor dovedite științific, enumerăm efectul antitrombotic, ca și efectele de combatere a infecțiilor și de apărare anti-tumorală. Antocianinele sunt implicate și în reducerea reacțiilor inflamatorii, reparația ADN-ului, susținerea metabolismului și creșterea longevității. Polifenolii din fructele de pădure maqui ajută la reducerea inflamației și la promovarea sănătății cardiovasculare, asigurând astfel un impact anti-îmbătrânire și mai puternic.

  1. Moringa

Sursa foto – www.foodtrients.com

Moringa este un copac unic, incredibil de nutritiv și foarte valoros pentru proprietățile lui curative. Prezintă ciorchini de frunze mici și ovale, iar florile lui cu nuanțe de crem au un miros plăcut. Avându-și rădăcinile în nord-vestul Indiei, dar fiind cultivat și în Africa, Asia sau America de Sud, copacul de Moringa Oleifera (una dintre cele mai cultivate varietăți de moringa) a fost apreciat de-a lungul miilor de ani. Toate părțile componente ale acestuia – rășină, fructe, frunze, scoarță, rădăcină, semințe și ulei de semințe – au fost utilizate în tratarea diferitelor boli, în special cele cardiovasculare și cele gastrointestinale. Printr-o comparație la gram, frunzele de moringa conțin de șapte ori mai multă vitamina C decât portocalele, mai mult calciu decât laptele, mai mult potasiu decât bananele și mai multă vitamina A decât morcovii.

Moringa este un produs anti-aging eficient datorită concentrației mari de nutrienți: peste 40 de antioxidanți, 40 de compuși antiinflamatorii și toți aminoacizii esențiali la care se adaugă importante vitamine și minerale. Frunzele și semințele de moringa conțin o fitochimicală cu proprietăți antioxidante puternice cunoscută sub numele de izotiocianat. Aceasta este cunoscută și pentru efectele cito-toxice asupra celulelor canceroase, cele mai eficiente rezultate obținându-se pentru cancerul de sân, de colon, pulmonar, ovarian sau de prostată.

Un studiu desfășurat în cardul „Universității de Agricultură”, India, a demonstrat că suplimentele cu moringa (7g/zi) în combinație cu pudră din frunze de amarant (9g/zi) administrate timp de 3 luni au determinat o creștere semnificativă a antioxidanților în organism, precum și o scadere a markerilor stresului oxidativ. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 90 de femei aflate la menopauză și postmenopauză, cu vârsta cuprinsă între 48 și 60 de ani. De asemenea, s-a observat o scădere a nivelului de glucoză din sânge și o îmbunătățire a cantității de hemoglobină.

Un alt studiu efectuat în anul 2014 în cadrul „Institutului de Științe Farmaceutice”, Pakistan, a evaluat efectul revitalizant al unor creme de față ce conțineau 3% extract concentrat din frunze de moringa. Voluntarilor cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani li s-a cerut să nu aplice alte substanțe la nivelul feței și să evite expunerea la soare în timpul celor 3 luni de testare. S-a observat o îmbunătățire a parametrilor faciali cum ar fi ridurile, volumul, finețea, respectiv luminozitatea feței. Calitatea pielii a fost apreciată în baza măsurărilor instrumentale Visioscan, la intervale de 0, 1 lună, 2 luni și respectiv 3 luni.

Moringa se comercializează sub formă de ulei, extract sau în varianta de pudră care poate fi folosită ca ingredient în măști pentru față și păr. Uleiul de moringa este des folosit în produsele de îngrijire a buzelor, pentru reducerea petelor pigmentare și a porilor măriți.

 

Bibliografie:

Roxy Dillon – Bio-Young: Get Younger at a Cellular and Hormonal Level, 2017

https://www.consciouslifestylemag.com/anti-aging-supplements-and-foods/

https://www.wishtrend.com/glam/why-do-koreans-love-ginseng-for-anti-aging/

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1226845316000038

https://www.chatelaine.com/health/wellness/six-anti-aging-tips-to-keep-your-dna-young-and-healthy/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4571214/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4112252/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5758356/